Cap. opt

Imens te simt
Esti iarna mea
Iernita iar si iar, amar

Macar un timp
Usor as vrea
Imens si rar
Emotia ta.

Bogdan luase un zece, in clasa a opta, pentru aceasta poezie. Profa, Doina Grosu, o dama care ar fi putut la fel de bine sa aiba 35 sau 55 de ani, inalta, subtire, bruneta, cu parul des si negru strans mereu intr-un coc voluminos, imbracata intotdeauna in niste rochii lungi, intunecate, obisnuia sa le ceara elevilor sa scrie poezii in loc de tema pentru acasa sau lucrare de control.

Unii isi procurasera carti de poezie contemporana din care copiau cu nesimtire, altii faceau versuri cretine, gen "Am vazut astazi pe strada / Doi cucui stateau la coada / Si pe coada lor scria / Iesi afara dumneata".

Bogdan, in schimb, era intotdeauna original.

Madam Grosu ii schimbase apoi nota in unu, dupa ce un coleg de-al lui Bogdan ii explicase cum ar fi trebuit sa citeasca poezia.